Şi afară plouă, plouă...

Îmi place ploaia la nebunie! Oameni aleargă să nu-i plouă prea tare (deşi se pare că nu s-a dovedit vreo diferenţă), femeile sunt distruse că "tocmai şi-au întins părul cu placa" şi ploaia le strică "freza", hainele nu se usucă la timp, bizonii accelerează în dreptul staţiilor în care aşteaptă călătorii...foarte mulţi oameni sunt supăraţi că plouă. De ce?!!
Eu sunt foarte încăntată de ploaie, poate pentru că e unul din elementele toamnei, anotimpul meu preferat ;) Îmi port cizmele de cauciuc, mănânc gutui, adun frunze, mă ascund sub umbrelă să-mi sărut iubitul şi uneori alerg desculţă ... prin ploaie!
Melodia de azi

Biserica "Sf. Precista" - Galaţi, 1646

Dacă ajungi prin Galaţi, trebuie să te plimbi pe faleză (alte variante existente în oraş, n-am prea descoperit...)! Băncile, martorii săruturilor pătimaşe ale îndrăgostiţilor, te trimit cu gândul la .... cineva drag! În zona falezei sunt blocuri cochete, clădiri interesante ale celor mai importante instituţii din oraş, iar undeva mai sus domneşte una dintre cele mai frumoase biserici văzute de mine! Parcă e ruptă dintr-un alt film... înaltă, cochetă, cu ziduri groase, reci..mirosul din biserică e o combinaţie de istorie, tămâie, lumânări şi un strop de Dunăre! În curtea îngrijită, "trebăluieşte" de zor un tânăr, păzit de câţiva porumbei, care stau pe zidul bisericii...

Parol!

Nu te poţi lispsi prea mult de momentele voastre involuntare petrecute noaptea. Dormind, invariabil cauţi umărul, mâna, coapsa, gura, ochii sau degetele partenerului, probabil e un gest de dragoste şi siguranţă. Se intâmplă să te trezeşti ţinut în braţe, sărutat sau mângâiat..la fel cum ţi se poate întâmpla să-i oferi tu astfel gesturi jumătăţii tale, deşi dormi! Ador să dorm ţinându-te de mână

Miros de toamnă

Anotimpul meu preferat... pentru mine toamna are miros de ploaie, crizanteme şi murături! Ceai fierbinte de iasomie sau vanilie, o pătură călduroasă, castane, plăcintă cu dovleac, o umbrelă, plimbări pe străduţele "dintr-o altă poveste", mirosul grădinilor şi misterul ochilor mei....plâng sau sunt picăturile de ploaie?!

de lângă un ceai fierbinte

Toamna asta mi-a adus o răceală relativ ușoară...mă doare gâtul, "îmi ard ochii" și îmi beau ceaiurile...doar în pat! Sunt condamnată la lipsa efortului fizic de orice natură ;))Profit de moment să îmi devorez cartea în liniște și parcă aș revedea Autumn in New York...

Hai că asta-i bună!

Rar mi se întâmplă să beau bere şi atunci aleg să-mi satisfac pofta cu Timişoreana! Alegerea are la bază visul meu de a mă muta în Timişoara şi îndrăgostitul aparte în/de Banat. Momentul îl savurez, la început nostalgic şi îl închei râzând!
De curând, am aflat dintr-un articol bine documentat că berea Timişoreana e făcută la Buzău. Cum??! Eu beau Timişoareana cu gândul la tine şi tu o "produci" la Buzău?! Hai că beau pălincă de la Mărgău şi ştiu o treabă! PROST (deutsche)...

Fredonez!

Zilele astea fredonez o melodie care a apărut înainte ca eu să vin pe lume. Sigur și atunci o fredona cineva drag mie...
Fain videoclipul! Nu-i așa că zâmbiți?

Mâinile nepotrivite.

Aici, unde se pune accent pe detalii, finețe, eleganță, calitate, îndrăznesc să spun chiar lux, puteți vedea niște mâini urâte, inexpresive și niște unghii "neîngrijite". De ce oare?

Închis la camera de gardă?!

Aseară am ajuns pentru prima dată în camera de gardă a unui spital din Bucureşti. Slavă Domnului că suport eroic durerile de orice natură... După 1 săptămână în care am tot suferit, speriată fiind, am hotărât că e momentul să mă vadă un medic !
Camera de gardă, ora 21.05, o asistentă, lăţită pe un pat , cu ochii în tv. Nu speram să mă aştepte cu covor roşu sau cu pâine şi sare, dar totuşi...mai decent! Află cu ce afecţiuni mă lupt și sună insistent să solicite medicul de gardă. Şi apare...o "ciufută", cel mai probabil rezidentă, deranjată în timpul vizionării unui film (artistic, nu documentar)! Mă priveşte şi mă ia la....11 metri! O ascultam suferind, speriată şi cu lacrimi în ochi. Ce vă doare? De când vă doare? De ce aţi venit duminică seara? Nu am putut să-i dau nici un răspuns, însă trebuie să-i mulţumesc celui care mi-a fost alături! În final, medicul m-a consultat şi asistenta m-a tratat.... Am îndurat tratamentul, am plătit intervenţia şi am plecat bombănind. Refuz să cred că miile de medici care aleg să profeseze în alte ţări, îndrăznesc să adopte un asemenea comportament faţă de pacienţi.
1. De ce îmi plătesc, lunar, contribuţia la "sănătate" şi când ajung în camera de gardă (extrem de rar), trebuie să achit consultaţia/intervenţia?
2. Când ar trebui să mergem la medic, astfel încât să fie comod pentru el? (Duminică seara, sigur, nu!)
3. Cum aflu numele , funcţia, specialitatea celui care mă consultă, având în vedere lipsa ecusonului?
Mai am multe întrebări, dar, la ce bun....?
Să fim sănătoşi, că în baza sistemului sanitar din România...Deci, ne mutăm în Suedia?